Pentru companiile românești, 2026 este un an cu dobânzi ridicate, dar mai ales un an în care deciziile financiare sunt influențate de ceva mai dificil de măsurat: lipsa de predictibilitate.

Într-un interviu acordat Ziarului Financiar, Mircea Lupu, CEO Claret Credit, a punctat una dintre temele centrale ale momentului: companiile pot lucra cu inflație ridicată, pot calcula costuri mai mari de finanțare și pot include un curs mai slab în bugete. Ce este mult mai greu de gestionat este absența unui cadru clar în care aceste decizii să fie luate.

Pentru un IMM, predictibilitatea înseamnă să poți estima costurile pentru următoarele luni, să știi ce taxe vei plăti, să înțelegi ce se întâmplă cu salariile, cursul valutar, cererea din piață și costul finanțării. Când toate aceste variabile se mișcă în același timp, antreprenorul cântărește fiecare oportunitate prin prisma riscului de a rămâne fără spațiu de manevră.

Contextul macro: inflație, curs și prudență monetară

România intră în această perioadă cu o combinație complicată: inflație încă ridicată, dobânda de politică monetară menținută la 6,50%, presiune pe curs și incertitudine fiscală. BNR a menținut în luna mai 2026 rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, semnalând că prudența rămâne dominantă în politica monetară. În Raportul asupra inflației din mai 2026, BNR a revizuit în sus prognoza pentru rata anuală a inflației la finalul anului 2026, de la 3,9% în raportul din februarie la 5,5%, nivel aflat încă peste ținta staționară de 2,5% +/-1 punct procentual. La rândul ei, Comisia Europeană estimează pentru România o creștere economică de doar 0,1% în 2026 și o inflație medie de 7,0%, înainte de o posibilă revenire mai clară în 2027.

În acest mediu, banca centrală are puțin spațiu pentru relaxare rapidă. Inflația, cursul și politica fiscală rămân interconectate, iar orice dezechilibru într-o zonă poate prelungi presiunea în celelalte.

Dacă politica fiscală este neclară sau percepută ca instabilă, piețele devin mai prudente. Dacă piețele devin mai prudente, presiunea pe curs poate crește. Dacă leul se depreciază, costurile pentru companiile expuse la importuri, energie, materii prime sau contracte în euro pot urca. Iar aceste costuri se pot transmite mai departe în prețuri, ceea ce menține inflația sus. Într-un astfel de cerc, BNR are motive să rămână atentă și să evite o scădere rapidă a dobânzilor.

Pentru antreprenori, asta înseamnă că o strategie construită pe ideea că "dobânzile vor scădea curând" este riscantă. Scăderile pot veni, dar probabil într-un ritm prea lent pentru a schimba fundamental calculele de business pe termen scurt. Mircea Lupu punctează corect această nuanță: finanțarea trebuie analizată pornind de la condițiile existente astăzi și de la un scenariu realist pentru următoarele luni, nu de la speranța că piața va deveni brusc mai ieftină.

De la expansiune la capital de lucru

În acest context, comportamentul companiilor se schimbă. Cererea de finanțare rămâne, însă antreprenorii se uită mai atent la valoarea creditului, la momentul accesării și la capacitatea de rambursare. În unele cazuri, chiar și după aprobare, decizia finală poate fi amânată. De multe ori, amânarea ține de prudență și de nevoia de a proteja cash-flow-ul.

Finanțarea este încă relevantă, dar rolul ei se recalibrează. În anii de creștere accelerată, creditul este adesea asociat cu expansiunea: investiții, echipamente, extindere, noi proiecte. Într-un an precum 2026, finanțarea capătă mai des o funcție operațională: acoperirea decalajelor temporare de cash-flow, susținerea capitalului de lucru, refacerea stocurilor, plata furnizorilor sau finanțarea unor comenzi deja confirmate.

Această schimbare se vede și în dinamica finanțărilor acordate de Claret. Într-o analiză anterioară despre evoluția acestora, am arătat că aproximativ 70% dintre finanțările Claret din primul trimestru au mers către capital de lucru, 15% către microcredite, 10% către investiții și 5% către agricultură.

Cu alte cuvinte, într-un mediu impredictibil, finanțarea ajunge să susțină stabilitatea operațională în primul rând, pe lângă creștere.

Disciplina financiară devine mai importantă

Pentru companiile românești, 2026 poate fi privit ca un an de test al disciplinei financiare. Mai degrabă decât un an al blocajului, este un an în care deciziile luate pe pilot automat devin mai riscante. Antreprenorii care își urmăresc cash-flow-ul, își cunosc marjele și își construiesc scenarii prudente vor avea mai mult spațiu de manevră decât cei care așteaptă ca dobânzile să scadă sau cursul să revină la o stabilitate percepută ca garantată.

Această disciplină este importantă și pentru relația dintre companii și finanțatori. Într-un mediu mai volatil, analiza eligibilității trebuie să meargă dincolo de cifrele din bilanț. Contează contextul: de ce s-au deteriorat anumiți indicatori, cât de temporară este presiunea, cum arată încasările recente, ce măsuri a luat managementul și cât de realist este planul de rambursare. O perioadă dificilă poate lăsa loc pentru finanțare, dacă nevoia și rambursarea sunt justificate mai riguros.

În fond, una dintre ideile importante din interviul lui Mircea Lupu este că mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, pe lângă bani mai ieftini. Dobânzile contează, dar ele sunt doar o parte din ecuație. Dacă fiscalitatea, cursul, inflația și contextul politic rămân neclare, costul banilor nu poate fi privit izolat.

Pentru BNR, această realitate înseamnă prudență. Pentru finanțatori, înseamnă analiză mai atentă. Pentru IMM-uri, înseamnă decizii mai bine calculate.

Cererea de capital se maturizează

Pe piața de finanțare, concluzia este că cererea se maturizează. Companiile vor continua să caute capital, dar vor fi mai atente la moment, sumă, scop și rambursare.

“Pentru companii, asta înseamnă că nu ar trebui construit un plan de business pe premisa unei ieftiniri rapide a banilor. Din perspectiva mea, lecția practică este că finanțarea trebuie accesată atunci când există o nevoie reală, un proiect clar și capacitatea de rambursare, nu în funcție de încercarea de a anticipa momentul perfect al pieței. Dacă dobânzile vor scădea, va fi un sprijin pentru mediul de afaceri, dar companiile au nevoie să ia decizii pe baza condițiilor existente astăzi și a unui scenariu realist pentru următoarele luni, nu pe baza unei eventuale relaxări monetare viitoare”, a concluzionat Mircea Lupu.